Ușile liftului s-au închis lent, iar liniștea din interior a fost spartă doar de respirația grea a Noeliei.

Sebastian a privit panoul. Parter.

— Ține-te de mine, i-a spus calm.

Ea nici nu mai avea putere să răspundă. Îi simțea căldura prin haine și, pentru prima dată după mult timp, nu-i mai era frică.

Liftul s-a deschis.

Afară, ploaia lovea asfaltul cu putere. O mașină neagră aștepta cu motorul pornit. Doi bărbați au deschis ușile imediat.

— Spital, a spus Sebastian scurt.

Mașina a plecat în trombă.

Noelia tremura din tot corpul. Își ținea respirația în bucăți mici, cum îi spusese el.