— Tati… ea o să fie bine?
Andrei s-a aplecat și i-a mângâiat părul.
— O să fie. Doctorii o ajută acum.
Dar adevărul era că inima îi bătea de parcă voia să-i spargă pieptul.
Au trecut minute lungi.
Apoi un medic a ieșit din salon.
— Cine este tatăl?
— Eu.
Doctorul l-a privit serios.
— Fetița are febră foarte mare și este deshidratată. De cât timp nu a mâncat?
Andrei a ezitat.
— Nu știu exact… dar băiatul meu a spus că de trei zile nu mai aveau mâncare în casă.
Doctorul a rămas tăcut o clipă.
— A fost foarte aproape de complicații serioase. Dacă mai întârziați câteva ore… situația putea deveni foarte gravă.
Cuvintele au căzut ca o lovitură.
Andrei s-a sprijinit de perete.
Matei îl privea cu ochii mari.
