— Tati… ea o să fie bine?

Andrei s-a aplecat și i-a mângâiat părul.

— O să fie. Doctorii o ajută acum.

Dar adevărul era că inima îi bătea de parcă voia să-i spargă pieptul.

Au trecut minute lungi.

Apoi un medic a ieșit din salon.

— Cine este tatăl?

— Eu.

Doctorul l-a privit serios.

— Fetița are febră foarte mare și este deshidratată. De cât timp nu a mâncat?

Andrei a ezitat.

— Nu știu exact… dar băiatul meu a spus că de trei zile nu mai aveau mâncare în casă.

Doctorul a rămas tăcut o clipă.

— A fost foarte aproape de complicații serioase. Dacă mai întârziați câteva ore… situația putea deveni foarte gravă.

Cuvintele au căzut ca o lovitură.

Andrei s-a sprijinit de perete.

Matei îl privea cu ochii mari.