Alege o varză albă, îndesată și zemoasă, nu una tânără cu cotor lung, și t-o fâșii subțiri, cu cuțitul sau pe răzătoarea specială. 

 Curăță morcovii și dă-i pe răzătoarea mare.

 Pune varza tocată într-un lighean sau o oală încăpătoare, adaugă morcovul ras, semințele de mărar, feliile de măr, boabele de piper și foile de dafin.

 Presară sarea și amestecă ușor cu mâna, frecând puțin varza, până începe să lase zeamă; n-o strivi tare, doar cât să se înmoaie și să curgă sucul.

 Îndeasă varza bine în borcane curate, apăsând ca să iasă aerul și zeama să urce peste ea; lasă cam două degete gol la gura borcanului.

 Așază borcanele pe câte o farfurie (cât fermentează, dau zeamă pe-afară) și lasă-le la temperatura camerei 2-3 zile, după cât e de cald în casă.

 Cam după o zi apare spumă la suprafață și zeama dă pe-afară – semn că fermentează cum trebuie; înțeapă varza zilnic până la fund, cu un băț de lemn, ca să iasă gazul adunat și să nu se facă amară.

 Dacă vezi că scade zeama și varza rămâne descoperită, completează cu puțină apă rece; zeama scursă pe farfurie n-o arunca, o torni înapoi în borcan.

 Când spuma s-a domolit și varza e plăcut acrișoară, acoperă borcanele cu capac și dă-le la rece.

 După încă vreo două zile la frigider e gata: rămâne crocantă și frumos acrișoară. O scoți într-un castron și o servești cu ceapă tăiată și ulei de floarea-soarelui aromat.