Ana a crescut veselă, iubită.

Nu a știut niciodată cât de aproape fusese să fie abandonată.

Într-o zi, la serbarea de la școală, a urcat pe scenă și a spus:

— Poezia asta e pentru tata. Cel mai bun tată din lume.

Ion, în primul rând, și-a plecat capul.

Nu mai era omul de odinioară.

Era un tată.

Și, pentru prima dată după mult timp, sufletul lui era liniștit.

Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.

Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.