Iernarea mușcatelor standarde (clasice):

Pentru acest tip de mușcată, cea mai practică metodă de iernare pentru tufele mature este în pivniță.

Înainte de venirea gerului, încetăm udarea și lăsăm substratul să se usuce parțial (nu complet). Apoi scoatem planta din pământ, scuturând excesul de pământ (o cantitate mică poate rămâne pe rădăcini).

Tăierea nu este necesară, decât dacă observăm porțiuni bolnave. Fiecare tufă se înfășoară în hârtie de ziar, iar pe exterior notăm culoarea florilor. În pivniță le așezăm pe scânduri, într-un loc întunecat, unde vor petrece iarna.

Udarea este strict interzisă! Primăvara, când temperatura crește și înghețurile dispar, reactivarea plantelor să se facă conform instrucțiunilor de mai sus.

Iernarea mușcatelor cu frunze de iederă (semicățărare):

Iernarea acestui tip este cea mai simplă: tufele mature se lasă în ghivecele lor și se păstrează astfel peste iarnă. Metoda cu butași nu funcționează la acest soi, spre deosebire de mușcatele curgătoare, deoarece butașii prind rădăcini foarte greu sau deloc.

Pentru o iernare reușită, plantele au nevoie de lumină și o temperatură care să nu scadă sub 0°C. Înainte de mutarea lor la iernat, este important să tăiem planta, dar să lăsăm totuși o parte din frunziș.

Pe durata iernii trebuie monitorizată umiditatea pământului – nu trebuie să fie nici prea ud, nici complet uscat. Nu au alte cerințe speciale. Primăvara, imediat ce trec înghețurile, pot fi scoase afară pentru a se întări și a porni în vegetație.