Zafir a încercat să minimizeze importanța, dar corpul i-a cedat.

Amira și-a rupt marginea bluzei, a curățat rana cu apă și a bandajat-o. Degetele ei pe piele au aprins o nouă tensiune electrică.

„De ce te urăsc atât de mult?”, a întrebat ea, aproape fără glas.

„Pentru că sunt o oglindă spartă”, a răspuns el. „Cu mine prin preajmă, nu se pot preface că sunt buni.”

Zafir avea febră. Trebuia să bea.

Amira a ridicat canistra.

—Nu-ți pot da apă așa.

A ezitat… și a slăbit materialul cât a trebuit. Și-a dezvăluit gura, gâtul.

Amira i-a dat să bea cu mâini ferme, chiar dacă trupul îi tremura.

Apoi a ridicat privirea.

Pentru prima dată, Amira i-a văzut ochii complet: aurii. Chihlimbar lichid. Frumos și trist ca un animal rănit care învățase să trăiască singur.

Amira i-a pronunțat numele ca pe o rugăciune.

Zafir a apucat-o de ceafă și a tras-o mai aproape, câțiva milimetri.

„Dacă faci asta… nu există cale de întoarcere”, a șoptit el. „Dacă sunt al tău, sunt totul. Și vreau același lucru.”

„Nu vreau să mă întorc”, a spus ea.

Erau la o suflare distanță de a se săruta când zgomotul unui elicopter a străbătut deșertul.

Lumini. Umbre. Realitatea se întoarce ca o lovitură.

Zafir s-a acoperit din nou.

„Au venit să numere cadavre”, spuse el rece. „O să-i dezamăgim.”

La aterizarea la palat, aerul era rău.

Prea multe gărzi. Steagurile sunt în bernă.

Khalil și Amar îi așteptau cu un doliu teatral… și cu triumf în ochi.

„Cu profund regret”, a spus Amar, arătând un document, „vă informăm că tatăl dumneavoastră a murit în această seară.”

Amira a simțit cum lumea se înclină.

Zafir a ținut-o în brațe.

Apoi Khalil a zâmbit, veninos.

—Și, de asemenea… soțul dumneavoastră va fi arestat. Avem dovezi. Falsificare. Conspirație. Și, din păcate… otrăvire.

Gărzile s-au năpustit asupra lui Zafir.

Amira a țipat.

Zafir, încătușat, s-a uitat la ea o singură dată, cu acel calm imposibil. În ochii lui era o promisiune: să ai încredere în ea.

Și l-au dus în întuneric.

Acolo, Amira a înțeles că alegerea ei nu fusese doar periculoasă.

Fusese corect.

Și acum, pentru prima dată, avea de gând să lupte nu pentru turnuri sau bani.

Avea de gând să lupte pentru un bărbat care se ascundea nu de rușine… ci pentru ca lumea să nu-l devoreze.

Soarele nu răsărise încă.

Dar războiul Amirei abia începea.

Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.

Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.