Aloe vera este una dintre cele mai cunoscute plante folosite tradițional pentru îngrijirea pielii. Gelul transparent din interiorul frunzei intră astăzi în numeroase creme, geluri și produse cosmetice.
Planta poate fi utilă în anumite situații, mai ales pentru aplicare externă, însă în jurul ei circulă și foarte multe afirmații exagerate.
Simplul fapt că aveți o plantă de aloe în cameră nu întărește imunitatea, nu tratează bolile și nu modifică un presupus „biocâmp” al oamenilor.
De asemenea, nu există dovezi științifice că aloe ar influența organismul prin zodii, planete sau „energia” casei.
Gelul și latexul de aloe nu sunt același lucru
Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe.
Gelul de aloe este partea transparentă și gelatinoasă din interiorul frunzei.
Latexul de aloe este lichidul gălbui aflat imediat sub coaja frunzei și conține substanțe precum aloina.
Gelul aplicat pe piele este, în general, bine tolerat. În schimb, latexul ingerat poate provoca crampe abdominale și diaree și poate avea efecte adverse serioase. NCCIH menționează inclusiv cazuri de afectare hepatică asociate unor extracte administrate oral.
1. Aloe pentru arsuri ușoare
Una dintre cele mai cunoscute utilizări ale gelului de aloe este calmarea pielii după arsuri superficiale.
Unele cercetări sugerează că gelul aplicat local poate ajuta la vindecarea anumitor arsuri de gradul I și II și poate reduce disconfortul. Totuși, dovezile nu sunt suficient de uniforme pentru a considera aloe un tratament universal pentru răni sau arsuri.
În cazul unei arsuri importante, cu bășici extinse, piele profund afectată sau suprafață mare, este necesară evaluare medicală.
2. Aloe și acneea
Există câteva studii mici care sugerează că gelul de aloe, folosit împreună cu tratamente dermatologice precum tretinoina, poate contribui la îmbunătățirea acneei.
Asta nu înseamnă că sucul proaspăt de aloe aplicat pe față vindecă singur acneea.
Dacă vreți să încercați un produs cu aloe pe piele sensibilă, testați mai întâi o cantitate mică pe o zonă restrânsă.
3. Aloe și psoriazisul
Unele preparate topice cu extract de aloe au fost studiate pentru psoriazisul ușor sau moderat.
Rezultatele sunt promițătoare, dar dovezile sunt încă mai limitate decât pentru tratamentele dermatologice consacrate.
Aloe poate fi un produs complementar pentru îngrijirea pielii, nu un înlocuitor pentru tratamentul recomandat de dermatolog.
4. Tăieturi, răni și escare
Deși aloe este frecvent promovată pentru vindecarea rănilor, o analiză Cochrane a constatat că nu există dovezi clinice de bună calitate suficiente pentru a confirma că preparatele cu aloe accelerează vindecarea rănilor acute sau cronice.
Din acest motiv, nu este indicat să puneți amestecuri preparate acasă cu aloe, glicerină, lămâie sau alte ingrediente pe:
- escare;
- ulcere ale picioarelor;
- răni infectate;
- plăgi chirurgicale;
- arsuri grave.
Acestea necesită îngrijire medicală corespunzătoare.
5. Aloe pentru gură și mucoase
Există cercetări preliminare privind anumite geluri și produse standardizate cu aloe pentru unele probleme ale mucoasei bucale, inclusiv lichenul plan oral.
Însă acest lucru nu înseamnă că este recomandat să clătiți gura cu orice suc extras acasă din frunze. Produsele studiate au o compoziție controlată.
