Ceapa și oțetul sunt două ingrediente simple care apar de mult timp atât în alimentație, cât și în diferite remedii populare.

Ceapa furnizează compuși sulfurați și flavonoide, printre care quercetina, iar oțetul conține acid acetic, substanță responsabilă pentru gustul său acru și pentru o parte din activitatea antimicrobiană observată în laborator. Ceapa este, de altfel, una dintre sursele alimentare importante de quercetină.

Combinația poate fi pregătită simplu acasă și folosită mai degrabă ca aliment sau condiment, nu ca înlocuitor pentru antibiotice ori alte tratamente medicale.

Cum se prepară ceapa în oțet

Ingrediente:

• 1 ceapă mare, albă sau roșie
• aproximativ 200 ml oțet alimentar
• un borcan curat, cu capac

Pentru siguranță, este preferabil să folosiți oțet alimentar comercial, cu aciditate cunoscută, și să păstrați preparatul la frigider.

Mod de preparare

Curățați ceapa și tăiați-o în felii subțiri sau bucățele.

Puneți-o într-un borcan curat și turnați oțet până când ceapa este bine acoperită.

Închideți borcanul și păstrați-l la frigider aproximativ 24 de ore, pentru ca aromele să se combine.

Preparatul poate fi apoi folosit în cantități mici în salate, lângă carne, legume, sandvișuri sau alte mâncăruri.

Nu este nevoie să fie administrat în „cure” de 7 zile și nici să fie consumat ca medicament.

Ce știm despre ceapă și oțet?

1. Ceapa conține quercetină și alți compuși vegetali

Ceapa este bogată în flavonoide, iar unul dintre cei mai studiați este quercetina.

Studiile arată că aceasta poate fi absorbită de organism după consumul de ceapă. Totuși, rezultatele obținute în experimente de laborator cu doze concentrate de quercetină nu trebuie confundate cu efectul consumului obișnuit de ceapă.

De exemplu, într-un studiu clinic cu extract bogat în quercetină din coajă de ceapă nu s-au observat modificări semnificative ale unor markeri ai inflamației sistemice comparativ cu placebo.

Așadar, ceapa este un aliment valoros într-o dietă echilibrată, dar nu trebuie prezentată drept tratament antiinflamator sau imunostimulator garantat.

2. Oțetul poate împiedica dezvoltarea unor microorganisme în laborator

Acidul acetic are proprietăți antimicrobiene.

De exemplu, într-un studiu de laborator, oțetul de mere a inhibat dezvoltarea anumitor bacterii, printre care Enterococcus faecalis și Streptococcus mutans.

Dar există o diferență esențială:

a distruge sau inhiba bacterii într-o eprubetă nu înseamnă că o linguriță de oțet poate trata o infecție din corpul uman.

Concentrația, mediul și contactul direct din laborator sunt complet diferite de ceea ce se întâmplă după ingerarea alimentului.