Agrișele sunt fructe mici, acrișoare, cu gust proaspăt, situat undeva între strugure necopt, kiwi, ananas și coacăză. Deși nu sunt la fel de populare ca portocalele, lămâile sau căpșunile, agrișele merită mai multă atenție, deoarece sunt sărace în calorii, bogate în fibre și conțin vitamina C, potasiu, acizi organici și compuși antioxidanți.

În România, agrișul se poate cultiva în grădini și livezi mici, mai ales în zone mai răcoroase. Fructele se coc, în general, vara, din iunie până în iulie-august, în funcție de soi, climă și stadiul în care vrem să le folosim. Cele verzi și mai tari sunt mai potrivite pentru gemuri, sosuri și preparate gătite, iar cele bine coapte, mai moi și mai dulci, sunt cele mai bune pentru consum crud.

Botanic, agrișele sunt fructele arbustului Ribes uva-crispa, din familia Grossulariaceae, aceeași familie din care fac parte și coacăzele. Fructele pot fi verzi, galbene, roșiatice sau violacee, uneori netede, alteori acoperite cu perișori fini.

Ce conțin agrișele

Agrișele au un profil nutritiv interesant pentru un fruct atât de puțin folosit. La 100 g, agrișele crude au aproximativ 44 kcal, în jur de 4,3 g fibre, vitamina C, cantități mici de vitamina A, vitamine din grupul B, calciu, fier, magneziu, fosfor și potasiu.

Sunt fructe cu multă apă, cu gust acrișor, dat de acizi organici precum acidul citric, malic și tartric. Acești acizi contribuie la gustul lor proaspăt și ușor înțepător, dar pot fi iritanți pentru persoanele cu gastrită, reflux sau stomac sensibil.

Trebuie precizat un lucru important: se spune des că agrișele au mai multă vitamina C decât citricele. Pentru agrișele europene obișnuite, această afirmație nu este corectă în toate cazurile. Agrișele sunt o sursă bună de vitamina C, dar portocalele pot avea, în mod obișnuit, mai multă vitamina C la aceeași cantitate. Confuzia vine adesea de la „agrișa indiană”, numită amla, care este un fruct diferit.

Beneficii reale ale agrișelor

Agrișele pot susține alimentația sănătoasă prin conținutul lor de fibre, vitamina C, apă, minerale și antioxidanți. Nu trebuie prezentate ca tratament miraculos, dar pot fi un aliment valoros în sezon.

Susțin imunitatea prin vitamina C

Vitamina C contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar, la formarea colagenului și la absorbția fierului din alimentele vegetale. Agrișele pot contribui la aportul zilnic de vitamina C, mai ales când sunt consumate crude și proaspete.

Totuși, ele nu „vindecă” răcelile și nu înlocuiesc alimentația variată, odihna, hidratarea și tratamentul medical atunci când este nevoie.

Ajută digestia prin fibre

Unul dintre cele mai mari avantaje ale agrișelor este conținutul de fibre. Fibrele ajută tranzitul intestinal, susțin senzația de sațietate și contribuie la o digestie mai bună. Consumate ca fruct întreg, nu doar sub formă de suc, agrișele oferă mai multe beneficii pentru intestin.

Dacă nu ești obișnuită cu multe fibre, este bine să începi cu porții mici. Prea multe agrișe consumate brusc pot da balonare, crampe sau scaune moi.

Pot ajuta indirect la controlul colesterolului

Nu există dovadă serioasă că agrișele, singure, „scad colesterolul” ca un medicament. Totuși, fiind bogate în fibre și sărace în grăsimi, pot face parte dintr-o dietă care susține sănătatea inimii. Fibrele alimentare, mai ales cele solubile din fructe, ovăz, leguminoase și semințe, sunt asociate cu un profil metabolic mai bun și pot ajuta la controlul colesterolului atunci când fac parte dintr-o alimentație echilibrată.

Așadar, formularea corectă este: agrișele pot susține o alimentație prietenoasă cu inima, dar nu tratează colesterolul crescut.

Pot susține tensiunea prin aportul de potasiu

Agrișele conțin potasiu, mineral important pentru echilibrul lichidelor și funcționarea mușchilor. O alimentație bogată în fructe și legume, cu aport bun de potasiu și mai puțină sare, poate ajuta la menținerea tensiunii arteriale în limite normale.

Totuși, persoanele cu boli renale sau cu potasiu crescut în sânge nu trebuie să mărească aportul de potasiu fără recomandarea medicului.