Pentru mulți dintre noi, dudele au gust de vară adevărată: mâini pătate, fructe culese direct din pom și câteva minute petrecute la umbra lui, fără grabă. Albe, roșii, mov sau aproape negre, fructele de dud sunt fragede, dulci-acrișoare și, din păcate, mult mai puțin căutate decât alte fructe de sezon.
Dudul face parte din genul Morus, iar cele mai întâlnite specii sunt dudul alb (Morus alba), dudul negru (Morus nigra) și dudul roșu (Morus rubra). Fructul nu este, botanic vorbind, o singură bacă, ci o grupare de mici fructe lipite între ele, ceea ce explică aspectul lui asemănător cu o mură alungită.
Ce conțin fructele de dud
Dudele proaspete au multă apă, puține grăsimi și aduc în alimentație fibre, zaharuri naturale, vitamina C, vitamina K, potasiu și diverși compuși vegetali. Dudele roșii și negre conțin antocianine, pigmenți naturali care le dau culoarea intensă, alături de flavonoide și alți compuși fenolici.
Nu toate dudele au aceeași compoziție. Culoarea, soiul, gradul de coacere și modul în care au fost crescute influențează gustul și conținutul de substanțe antioxidante. În general, fructele mai închise la culoare au mai multe antocianine, dar toate variantele pot face parte dintr-o alimentație variată.
Beneficii reale, fără promisiuni exagerate
Dudele sunt o alegere bună ca gustare de sezon deoarece sunt fructe întregi, cu apă și fibre. Fibrele contribuie la senzația de sațietate și susțin tranzitul intestinal atunci când sunt consumate alături de suficiente lichide.
Vitamina C contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar și la formarea colagenului, iar compușii antioxidanți completează aportul de nutrienți dintr-o dietă bogată în fructe și legume.
Atenție însă: faptul că un fruct conține antioxidanți nu înseamnă că vindecă boli. Există cercetări de laborator și pe animale privind extractele de dud, însă studiile pe oameni sunt încă limitate. Dudele nu tratează diabetul, anemia, hipertensiunea, bolile ficatului sau colesterolul crescut și nu înlocuiesc
tratamentul prescris de medic.
