La înmormântare, Ion a stat lângă mine. M-a ținut de mână pentru prima dată după mult timp. I-am spus mai târziu despre Andrei. N-a fost supărat. Doar obosit.

Durerea nu a dispărut. Dar ceva s-a așezat.

Am înțeles că viața nu ne oferă mereu ce vrem, dar uneori ne dă exact ce avem nevoie, chiar și în cele mai întunecate zile. Iar uneori, o voce dintr-un avion îți amintește cine ai fost… ca să poți merge mai departe.

Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.

Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.