„Pâinea se împarte. Așa începe omenia.”

Antonina a rămas pe bancă mult timp după ce au plecat. Ținea în palmă o monedă de cupru. Zâmbea și plângea în același timp.

Și, pentru prima dată după mulți ani, știa sigur că nimic din ce fusese bun în viața ei nu fusese în zadar.

Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.

Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.