A deschis ușa.

A intrat.

Interiorul era întunecat.

Aerul era greu.

Casa părea abandonată… dar nu era.

Pentru că la capătul holului—

Era fetița.

Stătea nemișcată.

Și îl privea.

— Ai venit, a spus ea.

Vocea ei era calmă.

Prea calmă.

— Cine ești? a întrebat Dumitru.

Fetița nu a răspuns imediat.

A făcut un pas în spate.

Și a arătat spre o ușă închisă.

— Acolo.

Adevărul