.

Lupta

Era prea greu.

Prea mare.

Prea imposibil.

Dar Maria nu s-a oprit.

L-a tras.

Centimetru cu centimetru.

Prin zăpadă.

Prin vânt.

Prin durere.

De fiecare dată când cădea, se ridica.

De fiecare dată când voia să renunțe… își amintea ce înseamnă să fii abandonat.

Și nu l-a abandonat.

Cantonul

După ore întregi, a ajuns la un canton vechi, părăsit.

Un loc fără căldură.

Dar cu adăpost.

L-a tras înăuntru.

I-a curățat rana.

L-a acoperit cu ce avea.

Și a rămas lângă el.

Noaptea a fost lungă.

Foarte lungă.

Dar dimineața—

Bărbatul a deschis ochii.

Adevărul

Zilele au trecut.

Bărbatul și-a revenit încet.

Nu vorbea mult.

Dar o privea pe Maria… altfel.

Cu respect.

Cu recunoștință.

Cu ceva ce ea nu mai văzuse niciodată.

Într-o dimineață, a spus:

— Mi-ai salvat viața.

Maria a ridicat din umeri.

— Nu aveam ce face.

Dar el știa.

Avea.

Putea pleca.

Dar nu a făcut-o.

Revelația

După câteva zile, zgomotul motoarelor a rupt liniștea.

Mai multe motociclete.

Oamenii au coborât.

Periculoși.

Tăcuți.

Puternici.

Maria s-a retras.

Dar bărbatul s-a ridicat.